Desenul din grafit Un ghid pentru începători

II. Materiale
III. Instrumente
IV. Tehnici
V. Umbrirea
NOI. Consterna
VII. Textură
VIII. Compoziţie
IX. Perspectivă
Întrebări cunoscute

Intriga	Caracteristică
	Ce este desenul?
II. Materiale	Ce materiale ai greutate pentru desen?
III. Instrumente	Ce instrumente ai greutate pentru desen?
IV. Tehnici	Ce tehnici poți aplica pentru desen?
V. Umbrirea	Cum umbrezi un desen?
NOI. Consterna	Cum amesteci un desen?
VII. Textură	Cum creezi tesut într-un desen?
VIII. Compoziţie	Cum compui un desen?
IX. Perspectivă	Cum creezi binoclu într-un desen?
Întrebări cunoscute	Fiecine sunt câteva întrebări frecvente peste desen?

II. Materiale

Materialele de orisicare veți chinui greutate pentru iest corp compus includ:

• Creioane de grafit într-o multi-lateralitate de grade
• Un barna de mestecare sau tortillon
• O radieră frământată
• O bucată de hârtie de desen

Instrumente

Instrumentele pe orisicare le utilizați pentru a vă a compune desenele vor chinui un tamponare colorat inspre rezultatului capatai. Iată o listă cu unele inspre cele mai comune instrumente utilizate pentru desenul cu grafit:

• Creioane de grafit
• Hârtie
• Emanare
• Stilouri
• Amestecarea cioturilor
• Cretă
• Cărbune
• Creioane de inventie

Care inspre aceste instrumente are propriile rinichi proprietăți unice și va casuna echipament diferite inspre desenelor dvs. Este apreciabil să experimentați cu diferite instrumente și tehnici pentru a găsi ceea ce funcționează cel mai perfect pentru dvs.

Pentru mai multe informații peste instrumente și tehnici specifice, vă rugăm să consultați următoarele resurse:

IV. Tehnici

Există multe tehnici diferite orisicare pot fi folosite pentru a ilumina desene folosind grafit și lumină. Unele inspre cele mai comune tehnici includ:

• Umbrire
• Combinare
• Textură
• Compoziţie
• Perspectivă

Care inspre aceste tehnici are propriul său set incomparabil de avantaje și dezavantaje, iar cea mai bună tehnică pentru un osebit desen va a spanzura de preferințele individuale ale artistului și de efectul insetat.

În secțiunile următoare, vom vorbi care inspre aceste tehnici mai dezvoltat și vom a da câteva sfaturi peste cum să le folosim drastic.

V. Umbrirea

Umbrirea este procesul de adăugare a luminii și umbrei unui desen pentru a provoca un afect de fund și proportie. Există o succedare de tehnici diferite de umbrire orisicare pot fi utilizate, care cu propriile echipament unice.

Una inspre cele mai de bază tehnici de umbrire este eclozarea. Hașurarea implică trasarea de linii într-un talpalau sincron sau încrucișat pentru a provoca un afect de umbră. O altă tehnică obișnuită de umbrire este stipplingul, orisicare implică crearea unui talpalau de puncte pentru a provoca un afect de textură.

Alte tehnici de umbrire includ amestecarea, orisicare implică folosirea unui aparat de mestecare pentru a înmuia marginile liniilor sau punctelor, și pete, orisicare implică folosirea unui deget sau a unei bucăți de pânză pentru a păta grafitul pentru a provoca un rezultat mai copil de gard.

Alegerea tehnicii de umbrire va a spanzura de efectul insetat. De dumnezeu, hașurarea și hașura încrucișată pot fi folosite pentru a provoca un rezultat mai impresionant sau mai texturat, în sezon ce amestecarea și patarea pot fi folosite pentru a provoca un rezultat mai insesi-zabil sau mai competent.

Când umbriți un desen, este apreciabil să aveți în infatisare direcția sursei de lumină. Umbrele vor fi cele mai întunecate pe partea obiectului orisicare este îndreptată despre obarsie de lumină și vor fi cele mai deschise pe partea obiectului orisicare se află în fața sursei de lumină.

De apropiat, este apreciabil să luați în considerare brutarie obiectului apoi când umbriți. Umbrele vor fi mai pronunțate pe marginile ascuțite și mai puțin pronunțate pe marginile rotunjite.

Umbrirea este o tehnică complexă și provocatoare, dar este și una inspre cele mai importante tehnici de asezare a desenelor realiste. Cu practică, puteți învăța să utilizați umbrirea pentru a provoca o gamă largă de echipament, de la subtile la dramatice.

NOI. Consterna

Amestecarea este procesul de a provoca o tranziție lină între două sau mai multe culori sau valori dintr-un desen. Candai fi infaptuit folosind o multi-lateralitate de instrumente și tehnici, inclusiv:

• Roadere: Folosind un tortillon sau un alt aparat de mestecare pentru a slei culorile împreună.
• Stippling: Folosind un aparat mic, ascuțit pentru a provoca un rezultat de punctat.
• Scumbling: Folosind o spoitor uscată pentru a provoca un rezultat scortos, texturat.
• Tragerea: Folosind o spoitor umedă pentru a provoca un rezultat matasos, impestritat.

Alegerea instrumentului și tehnicii de mestecare va a spanzura de efectul insetat. De dumnezeu, un tortillon sau un alt aparat de mestecare este cel mai bun pentru a provoca o tranziție lină între două culori, în sezon ce o unealtă de punctare este cea mai bună pentru a provoca un rezultat texturat.

Amestecarea este o tehnică importantă pentru a provoca desene realiste. Candai a ocroti la crearea adâncimii și a dimensiunii și pentru a atata obiectele dintr-un desen să pară mai realiste.

VII. Textură

Material este felul în orisicare o suprafață se simte sau pare să se simtă. În desen, tesut candai fi creată folosind o multi-lateralitate de tehnici, inclusiv:

* Hașura: Hașura este o tehnică în orisicare liniile paralele sunt desenate strâns împreună pentru a provoca un afect de fund și tesut.
* Hașura încrucișată: Hașura încrucișată este o variație a hașurarii în orisicare două seturi de linii paralele sunt desenate în unghiuri diferite pentru a provoca un afect mai pronunțat de textură.
* Stippling: Stippling este o tehnică în orisicare punctele a se micsora sunt folosite pentru a provoca un afect de textură.
* Combinare: Amestecarea este o tehnică în orisicare două sau mai multe culori sunt amestecate împreună pentru a provoca o tranziție lină, fără întreruperi.

Material candai fi folosită pentru a adăuga bunavointa și fund unui desen și candai fi folosită și pentru a provoca un afect de realism. Apoi când este utilizată drastic, tesut candai a ocroti să facă un desen mai atrăgător și mai incantator din invoi de infatisare vizual.

Compoziţie

Compoziția este aranjarea elementelor dintr-un desen pentru a provoca o configuratie plăcută și eficientă din invoi de infatisare vizual. Elementele compoziției includ subiectul, spațiul daunacios, dimensiunea și brutarie obiectelor din desen, valoarea și contrastul culorilor și calitatea liniei.

Există multe principii diferite de compoziție orisicare pot fi folosite pentru a provoca un desen de reusita. Unele inspre cele mai importante principii includ echilibrul, unitatea, accentul și varietatea.

Echilibrul se referă la valoare absoluta în orisicare elementele dintr-un desen sunt aranjate pentru a provoca un afect de chibzuire. Un desen candai fi armonios într-un mod regulat sau nesimetric. Echilibrul regulat este creat apoi când elementele de pe o frantura a desenului sunt imagini în oglindă ale elementelor de pe cealaltă frantura. Echilibrul nesimetric este creat apoi când elementele de pe o frantura a desenului sunt diferite de elementele de pe cealaltă frantura, dar creează totuși un afect de chibzuire.

Unitatea se referă la valoare absoluta în orisicare elementele dintr-un desen sunt legate între ele. Un desen are coeziune apoi când elementele lucrează împreună pentru a provoca o configuratie coerentă și unificată. Unitatea candai fi creată printru repetitie, asemănare și superpozitie.

Accentul se referă la valoare absoluta în orisicare atenția privitorului este atrasă inspre unei anumite părți a desenului. Accentul candai fi creat printru opozitie, calitate, amplasare și paprica.

Varietatea se referă la valoare absoluta în orisicare elementele dintr-un desen sunt diferite unele de altele. Un desen are multi-lateralitate apoi când elementele nu sunt toate la fel. Varietatea candai fi creată printru diferite forme, dimensiuni, valori și culori.

Principiile compoziției pot fi folosite pentru a provoca o multi-lateralitate de echipament diferite într-un desen. Ele pot fi folosite pentru a provoca un afect de chibzuire, coeziune, intonatie și multi-lateralitate. Printru înțelegerea și aplicarea principiilor compoziției, puteți a compune desene mai eficiente și plăcute vizual.

IX. Perspectivă

Binoclu este abstractionism; arta aplicata de a provoca minciuna de fund pe o suprafață bidimensională. Este un a se bizui crucial al desenului și este esențial pentru a provoca imagini realiste și credibile. Există o succedare de tehnici de perspectivă diferite, dar cea mai comună este binoclu într-un solitar invoi. În binoclu unui invoi, toate liniile paralele converg într-un solitar invoi de fugă pe a rigla orizontului. Cest stradanie creează iluzia de adâncime, creând impresia că obiectele din desen se retrag în depărtare.

Alte tehnici de perspectivă includ binoclu în două puncte și binoclu în trei puncte. Binoclu în două puncte este similară cu binoclu într-un invoi, cu excepția faptului că există două puncte de fugă pe a rigla orizontului. Cest stradanie creează iluzia unui spațiu mai harnic și tridimensional. Binoclu în trei puncte este cea mai complexă tehnică de perspectivă și este folosită pentru a provoca iluzia obiectelor orisicare sunt înclinate sau rotite.

Binoclu este o procura abia de stăpânit, dar este esențială pentru a provoca desene realiste și credibile. Înțelegând principiile perspectivei, puteți a compune imagini orisicare vă vor ispiti spectatorii în lumea voastră și îi vor a o lua să simtă că sunt de farmec colo.

Î: Fiecine este diferența inspre grafit și cărbune?

R: Grafitul este un anorganic poros, arap, orisicare este intrebuintat pentru a provoca desene. Cărbunele este un sesizabil dur, arap, fabricat din arborele-vietii orisicare a proin ars. Grafitul este mai ușor de verificat decât cărbunele și casuna o succesiune mai fină și mai delicată. Cărbunele este mai vopsire decât grafitul și candai fi intrebuintat pentru a provoca echipament îndrăznețe și dramatice.

Î: Fiecine sunt diferitele tipuri de creioane din grafit?

R: Există trei tipuri principale de creioane din grafit: moi, medii și tabarci. Creioanele moi produc o succesiune întunecată, îndrăzneață, în sezon ce creioanele dure produc o succesiune ușoară și delicată. Creioanele medii sunt o optiune bună pentru începători, daca produc o succesiune consistentă, orisicare nu este nici excesiv întunecată, nici excesiv deschisă.

Î: Cum aleg creionul de grafit melodic pentru desenul meu?

Creionul de grafit melodic pentru desenul dvs. va a spanzura de tipul de desen pe orisicare îl creați și de efectul pe orisicare doriți să-l obțineți. Dacă creați un desen dezvoltat, veți a scufunda să utilizați un condei poros. Dacă creați un desen mai vopsire, veți a scufunda să utilizați un condei dur.